Romana Pe Limba Lui Bogdan

Dinu Paturica sociala de jos, caci se tragea din tata servitor, se prezinta intr-o zi la casa ciocoiului vechi Andronache TuzLuc-rarea tatalui si mamei tale. Pe loc Nea TuzLuc il angajeaza pe post de… ciubucciu ??? Un fel de what the fuck job. Pentru ca era bolnav dupa bani, Paturica decide sa-si puna perfuzii la conturile bancare anemiate, fiind in special atras de ideea unei transfuzii de fonduri de la boierul TuzLuc-ciferul care te-a trimis la mine.

Concomitent, Patu se indragosteste de domnisoara Chera Duduca, un real antidot pentru viagra. Ea chiar nu vroia sa-i fure averea lui Tuzluc… atat de greu. “Hai sa-l ciordim dreacu mai repede”, il incuraja ea pe Dinu. Si nu aveau cum sa dea gres, insa nu se temeau, gaseau ei o solutie. Mai ales ca erau ajutati si de Costea Chiorul, un om care vedea intotdeauna lucrurile doar pe jumatate. Sapand si tot sapand, Paturica Raducanu asta, ajunge vataf dieter taff. Bucuresti, vant puternic, afacerile rezista.

Paturica si Chera Duduca reusesc sa puna mana pe averea lui TuzLuk-oilul si Rompetromul in care sa iei foc si se casatoresc in secret la biserica Lucaci, ma rog, Lu ai scaun, Ludefechezi. In final Paturica se alatura miscarii heteriste si este omorat, iar Chera Duduca se recasatoreste cu unul care o ineaca in Dunare.

Desi era tacuta, mama lu’ Peniscereasa, era o femeie… gonflabila. Crezand ca o face fericita, sotul ei si-a pus piercing si a omorat-o. Ssssssss! Ramas vaduv, l-a rugat o colega de la uzina, sa-i creasca fetele, promitand ca-i va da si ea… din fund. Asa, s-a scos Peniscereasa cu doua surori, atat de rele, incat, regretai ca Adam n-a murit cu toate coastele la el.

La um moment dat, un print al manelelor, a organizat un bal: Balul Amuc. Surorile capusa aveau rochii de bal periculoase, iar ea, nu. Auzindu-i lacrimile, Zana Dumitrescu, i-a croit si ei una… peste fund. Rochie atat de ieftina si de proasta, incat s-ar fi rupt pana la 12 noaptea. La bal, a dansat din buric numai cu printul.

Numai ca el era atat de scund, ca il dadusera astia afara si din echipa de sah. D-abia se vedea de tocul cui, ca si fata dupa trei pahare. Peniscereasa dansa foarte prost, in schimb, nu arata prea bine. La fata, semana cu rasul lui Basescu. Ultima data cand o pipaise un barbat a fost la perchezitie pe aeroport, cand fata se ducea dupa capsunci la Spania.

Ca sa nu i se rupa la 12 noaptea hime… pardon… vraja, Peniscereasa a tulit-o acas’. Dar printul manelelor a gasit-o rapid, caci condurul se potrivea doar la dihorul ei. Dupa atatea operatii sextetice, Peniscereasa se facuse atat de buna, incat, la cununie, preotul a facut gaura in vitralii. Si-au trait fericiti pana am incalecat pe-un divort si v-am spus-o mai cu mot.

Exista trei lucruri pentru care nu suntem niciodata destul de bine pregatiti: tripletii. Iar daca acestia sunt si porci, povestea devine transanta. Dar nu din cauza lupului, caruia, culmea, ii placeau porcusorii, dar bine prajiti. Primul porcusor era atat de ghinionist, incat daca ar fi cumparat un cimitir, n-ar mai fi murit nimeni. El si banii duceau existente separate.

Cand era mic, credea ca-l cheama: “Taci drecu!” Casa lui arata ca si cum ai dansa la petrecere o noapte intreaga cu maica-ta. La venirea lupului, ar fi putut sa-si aleaga locul mortii cu mai mult cap. Dar a ales ghilotina – singurul remediu impotriva matretii. Al doilea porc era canibal – manca pateu.

Casele lui marete, se imprastiau ca focul: toti le ardeau. Intr-o zi l-a rugat pe lup sa nu mai bata in toba. Lupul a batut de-atunci doar in carnati si piftie. Ramas singur, al treilea porcusor, era extrem de prudent. Se uita si-n fata si-n spate inainte de a trece pe rosu. Chiar si-asa, a avut accidente grave.

Porcul 3 si-a facut o casa de care lupul s-a minunat ca de ceva-minune, care nu se duce cand tragi apa. I-a facut porcului un smen la tribunal si i-a luat casa. Porcul a facut infarct. La inmormantarea lui au venit multi oameni, ca sa se asigure ca murise. Lupul a fost si el la gratar.

Capra era o fata care adopta o pozitie fireasca fata (ma rog… spate) de barbati. Dar trebuia sa o cunosti foarte bine ca sa-ti displaca. Avea atat de putin sex-appeal, incat, ginecologul ii spunea: “Luati loc, domnule!” Era si nimfomana, adica obsedata de sex ca un barbat obisnuit. Sotul ei, Don Lupu, era atat de betiv, incat si-a taiat degetele de la picioare ca sa fie mai aproape de tejghea. D-aia, cand el era plecat, cate zece baieti virili asteptau la usa, iar ea striga din pat: “Trimiteti unul acasa, sunt obosita!” Dar pasiunea ei cea mai mare era sa stea capra cu trei baiezi. Ei ii aratau diverse versiuni de perversiuni, chiar daca sexul cu ea facea de ras necrofilia. Dar intr-o zi, Don Lupu a aruncat leafa mult mai repede pe spirtoase si s-a intors acas’. I-a gasit pe cei trei baiezi infipti in Capra. Capra a vrut sa-i explice ca nu e ce se vede, dar avea gura plina. Trei baiezi cui de beti/ Gusa caprei descuieti/ Ca sa indesati acolo/ Un salam si doua oua. “Noi nici n-am sarutat-o! Doar ii spuneam ceva pe gura”, s-au scuzat baiezii. Lupula sarit sa-i omoare, dar s-a gandit ca nu exista razbunare mai mare decat sa le-o lase. Si-au incalecat pe-o lamaie si i-au dat-o iar la munte.

“Calin (file din camin)” este o povestea de dragoste a unui cuplu din Regie. Ambii erau in anul 9 la facultate. Tipului i se spunea “Zburatorul” pentru ca avusese opt tentative esuate de suicid prin aruncare in cap de la etajul unu, dupa cele 10 restante din primul an. Fata nu era o oarecare, ci era de imparat, cu multe turnulete la castel. Ea venea in camin doar noaptea pentru ca o manca. Impotriva copiilor stateau multi sobolani de camp magnetic, in frunte cu administratorul, care vroia etaje diferentiate dupa sex. Probabil categoriile erau: salbatic, trist, lacrimogen, tribal si de fata cu tocilarii. Basmul in versuri de hip hop incepe cu descrierea cadrului natural. La geam Calin crestea cu spor plante cu cinci frunze si doua mai mici, un ficus cu ghiveci mare in care studentii aruncau atat de multe chistoace incat ramele au inceput sa se arda intre ele si o floare a soarelui de unde scoteau bomboane agricole pentru meci. De la vers la vers, atmosfera se incinge rau, cei doi avand o relatie tot mai stransa, genul “captivus”. Din casetofon, Jalnicul Pepe le intretinea veselia. Sunt acompaniati de imagini olfective si elemente cosmice: un coleg de camera caruia ii puteau picioarele se uita la maxim la “Razbioiul stelelor”. De asemanea sunt prezentate imagini auditive. Din baia comnuna se auzeau gemete, iar din toaleta baietior - scremete. Concomitent cu treaba lui Calin Nebunu si a fatei de imparat, avea loc pe podea nunta, sau mai bine zis… noaptea nuntii vietuitoarelor. Gandacul Oligofren sarbatorea peste Granula Tarantula, careia ii placea foarte mult… puterea negrului de bucatarie. Nuntile lor se termina trist, ca intotdeauna, prin ramanerea partenerilor, unul alaturi de celalalt pentru tot restul vietii.

Batranul Santiago a sosit la mare. Yeee! Desi conducea un Porci Carera, in hotel era atat de singuratic incat aia de la room service au chemat intariri. Care la randul lor au chemat salvarea. Nici femei nu mai avusese de acum 70 de ani, adica de la 50… de la intalnirea de 30 de ani… de la iesirea la pensie. Secretul longevitatii sale era ca niciodata nu se oprise din respirat. Si facea in continuare teste de dictie ca sa nu uite cum sa excite domnisoarele: “Sa pun sapun in pumn sa pun sapun pe san bun sa pup”.

Cu un an in urma adormise intr-un batranet cafe chiar pe tastaura. A atipit pe tastele “P”, “U”, “A” si, din fericire pentru CNA, “X”. Din nefericire s-a miscat in somn pe “Print”, iar cand s-a trezit, afara erau 68 de grade. Astia taiasera toate padurile pana cand din imprimanta a iesit duhul. Anul acesta insa, batranelul nostru, a plecat in cautarea unui peste. Asta da aventura, cand la mare n-ai nici Plevnei, nici Matasari. Pestele nu e bun pentru creier, insa creierul poate fi bun ca momeala.

Dupa 10 bilute de cortex aruncate in mare, in capul mosorogului s-au produs cateva schimbari climatice. I se dezvoltase o parte a creierului in detrimentul alteia. Ce parte a fost reprimata am aflat, insa ce s-a dezvoltat nu se stie inca. “Da, sa vedem! Cutie craniana cu rame, ace de turometru pentru lanseta, mamaliga cu branza de oaie si guta, boala de care a murit bunicul”. Facea atatea verificari de rutina incat a suferit modificari de retina. Dar n-a reusit sa prinda nici macar un caras flausat vreme de 84 de zile.

Apoi s-a luptat pe moarte si pe moarte ca sa prinda un peste imens, gigant. Parca era poetul ala care il pupa la sfincter pe Ceausescu. Reuseste finally sa-l prinda si il leaga strans de barca lui mica. Adica leaga strans barca de pestele lui mare. Dar cand sa porneasca vaslele ca s-o ia spre mal, un card de rechini au venit sa pranzeasca. N-au mancat chiar tot pestele pentru ca nici noua nu ne plac oasele, ce dracu! Pe Santiago, rechinii nu l-au papat deoarece facea nudism in barca, iar lor nu le place sa stie dinainte ca vor manca o rama putrezita. Din mila, unul dintre ei chiar s-a oferit sa-i fie barca. Mai lucrase pentru Fred Flintstone.

La finalul cartii de Nobel, batranelul se taraste pe plaja, catre hotel, obosit ca dupa 12 Bloody Mary. Dar fara suc de rosii, ca-l consumasera astia la filmari.

Ca mai toate imparatesele din povesti, si cea din acest basm a avut probleme la nastere. Toate fumeaza ca turcii, domnule! Cum au infipt doctorii bisturilul in ea, ala mic a si-nceput sa oracaie din strafunduri de cezariana, asa ca imparatul s-a vazut obligat sa-i promita batranete fara tinerete, batranete fara de moarte, multa batranete, ca-n troleul 91.

Desi a fatat al naibii de urat, imparateasa i-a pus numele tot Fat-Frumos. Cum a crescut, acesta a si inceput sa ceara bft si bfm de la taticul lui exasperat. Pentru ca imparatul nu i-a dat nimic, iar Fat avea ambitie prosteasca mai rau ca Andreea Balan, a inceput sa se pregateasca pentru plecatul de nebun prin lume. Calul sau avea patru aripi.

Probabil ca avea si cioc, pene si gheare, deci putea fi foarte bine un cocos pasiv incalecat de un cocos activ. Mai intai au ajuns pe taramul unei ghionoaie - Andreea Marin - apoi pe taramul unei scorpii - Elena Carstea. Le-a ajutat pe amandoua. Primei i-a facut o mare surpriza: i-a dat un subiect pentru emisiune, omorand-o pe cea de-a doua.

Deci celei de-a doua, i-a dat ce i-au urat barbatii din Romania. Apoi au trebuit sa traverseze un parc pentu a ajunge intr-o cladire in care locuia batranetea fara tinerete, batranetea fara de moarte, bla bla. Fat ajunsese batran de meserie, pe cand toti cei din jur erau morti. S-a bucurat nespus! In sfarsit ajunsese medic legist.

“Tinerete fara tinerete si moarte fara de batranete” este singurul basm romanesc care se termina trist. Si-a incalecat moartea pe-o sonerie/ Insa a si ciocanit de trei ori/ Pentru ca Fat nu mai avea baterie/ El a deschis, ea i-a spus: “Tre’ sa mori!”.

(Re)povestire dedicata lui Dan Pavel, un cititor infocat de “Romana pe Limba lui Bogdan”. Fara el as uita sa uploadez una-alta din cand in cand.

Dupa spusele lui George Calinescu, “Baltagul”, este o “Miorita” in dimensiuni mari. Un fel de “Vai, Mioara, ce buna te-ai facut!” Lipan, eroul defunct al cartii, facea PR la Izvorul Minciunilor, dar, dupa o neintelegere cu sefii, a plecat la Dorna, de unde nu s-a mai intors. Vitoria credea ca Lipan o inseala, ceea ce, daca a murit, nu insamna ca nu era adevarat. Pentru inceput a apelat la “Tradati din pacoste”, apoi la multpreacunoscuta Aurica, sora singurei fiice a Mamei Omida: vindeca impotenta, scoate argintul viu din mort. Intre timp, Vitoria, primeste pe cursul raului, o sticla de plastic la jumate, din Dorna, cu un bilet inauntru. Se duce cu el la preot sa i-l citeasca: “Regia Autonoma de transport, Tramvai, Troleibuz, Autobuz, O calatorie”. Multumita de acest bilet telegrafiat necompostat, se linisteste inca o luna. Intr-o zi, torcand, observa ca i s-a terminat lana pentru fusul orar. Isi pune intrebari. Dupa 73 de zile, isi da seama ca Lipan nu se intorsese de doua saptamani. Decide sa plece in cautarea lui. Nu inainte de a-i sugera lui Gheorghita niste acte de incest: “De-acu trebuie sa te arati barbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul tau. Pe drum, se intalnesc cu trei teribili politai: Dragos Bucur si Cabral, care tocmai il arestasera pe cainele Bosquito. Vitoria il recunoscu imediat: mai muscase din Lipan de opt ori. Cu rautate, ii smulse de sub coada un fir epic. Situatia putea. Mergand pe fir, Vitoria descopera ca pe Lipan il chema de fapt Pan Lee, mai avea o sotie in Japonia si murise lovit in crestetul capului de o sabie ninja.

Chiar cand fura dulceata din camara, Tom este prins de matusa lui, cu usa. Fiind o femeie cum se cade (din picioare), nu l-a pedepsit, ba chiar l-a casapit. Tot ca sa nu-l pedepseasca, l-a pus sa vopseasca tot gardul… electric. N-a fost greu, fiind garduri de peluza, cu sarma subtire, ca orice sarma ghimpata. S-a ajutat si de doi copii, care oricum erau plini de sange, fiind nou-nascuti.

In fiecare duminica Toms Oier mergea l-a biserica. Slujba ii facea bine, fiind una banoasa si part-time. Era enorias platit, caci la preotul ala nu venea nimeni. Tom se inchina cand se aprindea becul rosu. Chiar a cantat si in cor. Era prea mishto ultima d-asta de la Metallica, toti fredonau. A castigat chiar si o biblie. Ii venise quinta royala. Dar preotul s-a prins ce pacate facea Tom si i-a luat-o la mana urmatoare.

Cel mai bun prieten al lui Toms Oier era Hackeri Beri si Film. Impreuna se jucau in cimitir, golf, ca erau multe gropite. In ele infigeau stegulete cu “Nu te vom uita niciodata. Sincere regrete.” Se plimbau pe alei cu masinutele ale lungi. Crosele erau, insa, tare grele! De cele mai multe ori erau din marmura. Urmarindu-l pe Joe Indianul, Tom si Huckle au gasit intr-o pestera si o comoara… pentru scatofili.

Au vandut-o unor politicieni, ca astia numai asta consuma pe post de discurs oficial. Tom a ajuns foarte bogat, iar Huckle a fost infiat de o vaduva (!!!) si s-a inbolnavit pentru ca nu mai facea fata. Cat dracului sa dai din fund la 13 ani?

Am descoperit ca, desi Huck apare non-stop in cartea lui Tom, Tom nu apare aproape deloc in cartea lui Huck. Nesimtire. Asta nu e prietenie. Escu ar fi aparut mereu in cartea mea. Huo! Dupa ce Hackeri Beri si Film ajunge bogat este rapit de tatal sau. Acesta cere o recompensa imensa, insa primeste una foarte mica pentru ca in acea periada gasise si un caine care s-a intors singur la stapan.

Huck reuseste sa scape inscenandu-si moartea. Insa uita scenariu, iar banii pentru film se duc din oficiu la Sergiu Nicolaescu. In tot acest timp, Jim era sclavul lui Miss Watson, deci trebuia s-o usture cu pliciul de muste peste lanturile care zornaiau la pantalonii de pe fundul ala negru, gras si tatuat. Jim fuge cand afla ca baba vrea sa-l pice cu ceara, cum vazuse ea pe net la bd*m si b*#dage.

Huck il intalneste pe Jim si se retrag in jos pe cursul Messissippiului. Acolo o ardeau pe invisible. Politia le mai dadeau cate un BUZZ de le tremurau obrajorii murdari la mijloc, dar pe ei ii durea la ignore. Huck incepe incet-incet sa nu-l mai vada pe Jim deloc ca pe un sclav, dar dupa un cotrol la ochii isi revine.

Doctorul era si el rasist. Cica: “Tomica, da cu pumnul unde vezi ca sticleste ceva deasupra nasului lui Jim! Perfect. Unde ai dat, observi ca a aparut ceva verde? Asta insemna ca ai inceput sa vezi. Dar hai inca o data!” Pana la urma cei doi s-au despartit, aia de la Accept ramanand fara exemplu de urmat.

Huckeri Beri si Film a ajuns la familia Grangerford si s-a imprietenit cu Buck, cu care era cam de aceeasi varsta, judecand dupa petele din baie. Familia Grangerford era in razboi cu familia Shepherdson. S-a constatat cu stupoare ca toti barbatii din familia Grangerford: “Da, doamnelor, ne pare rau, a fost un accident! Cei din Shepherdson trageau la tinta, se antrenau la tir.

Sotii dumneavoastra erau in tir, incarcand pepeni.” Huck s-a scapat ca prin minune, pardon, ca prin chiloti. Reusind sa se scape pe el, aia l-au iertat. Jim si Huck se reintalnesc in rahat. Sunt ajutati la final de Toms Oier, care a apelat la matusa lui din parlament, Mona Fly. Ea a votat cu doua aripi eliberarea lor.